Află despreImunOcube
Locuința

Animale de companie și igiena casei: bolile pe care le pot transmite și cum îți protejezi familia

Câinii, pisicile, papagalii sau țestoasele sunt iubiți, răsfățați și priviți ca adevărați membri ai familiei. Prezența lor sub același acoperiș cu oamenii nu vine însă fără riscuri pentru sănătate. Relația dintre animale de companie și igiena casei merită înțeleasă în detaliu. Îți arătăm ce microorganisme și paraziți pot trece de la animal la om și cine este cel mai vulnerabil. Afli și ce poți face ca bucuria de a avea un animal să nu se transforme într-o problemă medicală.

Scris de redacția imunocube.ro · 12 min de citit · actualizat 19 noiembrie 2026 · 9 surse verificate

Câine și pisică în locuință curată, animale de companie și igiena casei

Ce sunt zoonozele și cum se transmit de la animal la om?

Medicii numesc zoonoze bolile care pot trece de la animale la oameni. Centrele americane pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC) fac o estimare clară. Peste 6 din 10 boli infecțioase cunoscute la om se pot transmite de la animale. Iar 3 din 4 boli infecțioase noi sau emergente au origine animală.

Animalele de companie, deși îngrijite, pot purta bacterii, viruși, paraziți și ciuperci transmisibile oamenilor. Oamenii se îmbolnăvesc atunci când sunt mușcați sau zgâriați. Se pot îmbolnăvi și când intră în contact cu excrementele, saliva, blana și resturile de piele ale animalelor. CDC adaugă și căile indirecte: bolurile de apă și mâncare, hrana animalelor, suprafețele și solul contaminate, plus înțepăturile de purici și căpușe. Gândește-te la un copil care se joacă pe covor și apoi își duce mâna la gură. Sau la un adult care mângâie pisica și mănâncă fără să se spele pe mâini. Sunt scenarii banale, de fiecare zi.

Boli transmise de animale pot afecta și oamenii sănătoși. Sunt însă mai periculoase pentru copiii mici, femeile însărcinate și persoanele cu imunitate slăbită. CDC include în grupele cu risc crescut copiii sub 5 ani și adulții de peste 65 de ani. Tot aici intră femeile însărcinate și persoanele cu imunitate scăzută, de exemplu sub chimioterapie. În UE, campilobacterioza (168.396 de cazuri) și salmoneloza (79.703) au fost cele mai raportate zoonoze în 2024, potrivit EFSA. Totuși, cele mai multe cazuri vin din alimente, nu de la animalele din casă.

Animale de companie și igiena casei: unde se ascund riscurile zilnice?

Înainte de a vorbi despre boli cu nume complicate, merită să privești gesturile obișnuite. Riscurile cele mai frecvente vin din contactul zilnic, repetat, cu animalul și cu obiectele lui. De aici pornește orice discuție despre animale de companie și igiena casei.

  • Zgârieturile: micile răni provocate de câini sau pisici pot duce la roșeață, febră, umflarea ganglionilor și dureri de cap.
  • Salmonella: excrementele reptilelor de terariu, dar și hrana uscată pentru câini și pisici, pot fi contaminate cu Salmonella. Este o bacterie care provoacă infecții intestinale.
  • Obiectele animalului: bolurile de apă și mâncare pot aduna bacterii; nu lăsa copiii mici să se joace în jurul lor.
  • Loțiunile și zgărzile anti-purici: conțin insecticide și pot fi toxice pentru membrii familiei sau pentru alte animale dacă sunt folosite greșit.
  • Paraziții: ouăle unor viermi intestinali (Toxocara, anchilostomi) și toxoplasma ajung în excrementele animalelor. De acolo pot trece în mediu, pe mâini și în organism. Toxoplasmoza în sarcină poate afecta fătul.
  • Firele de blană: blana și scuamele poartă microorganisme și alergeni, care trec ușor în așternuturi, pături și haine.
  • Resturile de excremente: pot rămâne pe blană, pe labe și pe bot și ajung apoi în covoare și canapele.
  • Alergenii: praful din colivii și penajul păsărilor pot purta alergeni și microorganisme.

Ce boli transmit câinii și pisicile la om și la copii?

Câinii și pisicile pot transmite mai ales infecții digestive (Campylobacter, Salmonella) și viermi intestinali precum Toxocara. Mai pot transmite ciuperci ale pielii (pecingine), boala zgârieturii de pisică și toxoplasmoza, iar în cazuri rare rabia. Copiii sunt mai expuși, pentru că se joacă pe jos și duc mâinile la gură. Spălatul mâinilor și deparazitarea scad mult riscul.

Infecția cu Campylobacter poate fi transmisă de animalele purtătoare ale bacteriei Campylobacter jejuni. Ea provoacă diaree, dureri abdominale și febră. De cele mai multe ori trece cu hidratare, iar medicul decide dacă un copil are nevoie de antibiotic.

Boala zgârieturii de pisică apare atunci când o persoană este mușcată sau zgâriată de un animal purtător al bacteriei Bartonella henselae. Apar umflături, se inflamează nodulii limfatici și se instalează febra, durerile de cap și oboseala. Potrivit CDC, bacteria ajunge la pisici prin purici. Așadar, cei mai expuși sunt oamenii care se joacă cu pisici care au purici. Deparazitarea externă protejează deci și familia, nu doar animalul.

Rabia sau turbarea este o boală gravă, cauzată de un virus. El pătrunde în corpul omului prin mușcătură sau prin contaminarea unei răni cu saliva unui animal purtător. Orice mușcătură de la un animal cu status vaccinal necunoscut trebuie evaluată imediat de medic.

Rickettsiozele sunt boli cauzate de bacterii din genul Rickettsia, purtate de căpușele infectate. Ele provoacă febră ridicată, frisoane, dureri musculare și dureri de cap. De aceea, controlul pentru purici și căpușe este o parte esențială a îngrijirii animalului.

Pecinginea este o infecție a pielii cauzată de mai multe tipuri de ciuperci aflate pe pielea animalelor de companie. Copiii o pot contracta prin simpla atingere a câinilor sau pisicilor infectate.

Toxocarioza este cauzată de viermele parazit Toxocara, care trăiește în intestinele câinilor și ale pisicilor. Ouăle ajung în excremente și contaminează solul în care se joacă copiii. Dacă larvele ajung la ochi, pot afecta grav vederea.

Toxoplasmoza se poate lua din excrementele de pisică. Potrivit CDC, se poate lua și din carnea insuficient gătită, fructele de mare și legumele nespălate. La femeile însărcinate poate duce la pierderea sarcinii, naștere prematură sau afecțiuni grave la nou-născut. CDC recomandă schimbarea zilnică a litierei, ideal de altcineva decât femeia însărcinată. Mai recomandă mănuși la grădinărit și spălatul mâinilor. Pisicile ținute în casă și hrănite cu hrană comercială, nu cu carne crudă, au mai puține șanse să se infecteze.

Boli transmise de animale de companie: sursă și cale de transmitere
BoalăAnimal sau sursăCum se transmite
Boala zgârieturii de pisicăpisici cu purici (Bartonella henselae)mușcătură sau zgârietură
Toxoplasmozaexcremente de pisică; carne insuficient gătitălitieră, sol, alimente nespălate
Toxocariozacâini și pisiciouă din excremente ajunse în sol
Pecingineapielea câinilor și pisicilor infectateatingerea animalului
Salmonelozareptile; hrană uscată pentru animaleexcremente, terariu, mâini nespălate
Psitacozapăsări de colivieexcremente și praful din colivie
Coriomeningita limfociticășoareci, hamsteriinhalarea particulelor de urină, excremente, salivă
Rabiaanimal purtător al virusuluimușcătură sau salivă pe o rană

Sursa: Centers for Disease Control and Prevention (CDC)

Păsări, reptile, rozătoare și pești: ce riscuri au animalele mai puțin obișnuite?

Păsările crescute în colivie pot transmite boli mai puțin cunoscute, dar serioase. Criptococoza este o boală provocată de ciuperci. Se contractă atunci când cineva inhalează microorganismele aflate în excrementele de pasăre și poate cauza pneumonie sau meningită. Psitacoza, cunoscută și ca febra papagalilor, este o boală bacteriană. Apare de la excrementele păsărilor infectate sau din praful din colivii.

Psitacoza este o boală serioasă, iar medicul stabilește tratamentul, de regulă cu antibiotice. Reptilele, precum șopârlele, șerpii și broaștele țestoase, răspândesc salmoneloza. Salmonella la reptile este foarte frecventă, chiar și atunci când animalele arată perfect sănătoase. CDC recomandă ca, în casele cu copii mici, familia să aleagă alt animal de companie. Copiii sub 5 ani nu ar trebui să atingă reptilele și nici terariul. Terariul se curăță afară sau în cadă, departe de bucătărie, iar apoi cada se dezinfectează. Copiii mici riscă forme grave de infecție, chiar meningită și septicemie.

Rozătoarele de companie, ca șoarecii sau hamsterii, pot transmite coriomeningita limfocitică. Oamenii pot contracta virusul inhalând particule de urină, excremente sau salivă de la aceste animale. Ca și toxoplasmoza, coriomeningita limfocitică poate fi transmisă de la mama infectată la făt. Acvariul, la rândul lui, cere o igienă atentă. Apa stătută, filtrele murdare și pietrișul plin de resturi sunt medii bune pentru bacterii.

Alergie la pisică sau la câine: de ce apare chiar și fără contact direct?

Alergia la pisică nu este provocată de păr în sine. Cauza sunt proteinele aflate în salivă, scuame și urină, care ajung pe blană atunci când animalul se linge. Particulele foarte fine plutesc mult în aer și se lipesc de haine și mobilă. De aceea, simptomele pot persista luni de zile după plecarea pisicii.

Organizația Allergy UK amintește că astfel de proteine există la toate animalele, inclusiv la iepuri, rozătoare și păsări. Simptomele pot apărea în câteva minute de la expunere. La câini, mecanismul este asemănător. Strănutul, tusea, nasul înfundat, ochii roșii, urticaria și agravarea eczemei sunt cele mai frecvente reacții. La persoanele cu astm, alergenii animalelor pot declanșa crize. Pentru formele moderate și severe, alergologul poate recomanda imunoterapie specifică. Dacă te confrunți des cu astfel de simptome, citește și articolul despre alergiile respiratorii.

Pentru o persoană alergică, contează mult ca animalul să nu doarmă în pat. Dormitorul trebuie să rămână o zonă fără animale, iar textilele trebuie spălate des. Despre atmosfera din camera de odihnă află mai multe din ghidul despre aerul din dormitor.

Este periculos să dormi cu câinele sau pisica în pat?

Pentru un adult sănătos, riscul este mic dacă animalul este sănătos, vaccinat și fără purici sau căpușe, arată PetMD. Persoanele cu imunitate scăzută (de exemplu, în tratament pentru cancer sau după transplant) ar trebui să evite acest obicei. Alergicii și astmaticii câștigă mult dacă dormitorul rămâne fără animale. PetMD recomandă și ca animalele să fie ținute departe de bebeluși.

Copiii de până la 6 ani nu ar trebui să doarmă singuri cu animalul. Dacă alegi totuși dormitul cu pisica în pat, spală săptămânal lenjeria și periază animalul înainte de culcare. Pentru animale de companie și igiena casei contează și labele curățate după plimbare. Pentru camera copilului, vezi ghidul despre casa sigură pentru bebeluși.

Cât de des se face deparazitarea la câini și pisici?

Frecvența deparazitării interne și externe o stabilește medicul veterinar. El ține cont de vârsta, greutatea și stilul de viață al animalului. Puii au nevoie de o schemă mai deasă. Animalele care ies afară, vânează sau stau cu copii mici au nevoie de controale mai frecvente. Tratamentul contra puricilor și căpușelor se continuă și iarna, dacă veterinarul îl recomandă.

Medicul veterinar este primul tău aliat. Un program regulat de vaccinare și deparazitare scade mult riscul ca paraziții să ajungă în casă. Când cauți informații despre deparazitare câine sau pisică, reține că nu este un moft. Este o măsură de sănătate publică, pentru că ouăle de paraziți se răspândesc în mediu. În România, vaccinul antirabic este obligatoriu anual pentru câini, pisici și dihori, amintește Colegiul Medicilor Veterinari Ilfov.

Atenție la produsele folosite: zgărzile, spray-urile și soluțiile spot-on conțin insecticide. Folosite greșit sau pe alte specii decât cele pentru care sunt destinate, pot fi toxice. Pisicile, de exemplu, sunt foarte sensibile la unele substanțe din produsele pentru câini.

Ouăle și larvele de purici se ascund în covoare, în crăpăturile parchetului, în culcuș și în tapițerii. De aceea, tratamentul animalului se completează cu igienizarea locuinței. Vezi și ghidul despre dezinfectarea locuinței.

Cum împaci animale de companie și igiena casei, zi de zi?

Nu e nevoie să renunți la animal ca să ai o casă sănătoasă. Ai nevoie de câteva reguli clare, respectate de toată familia, mai ales de copii. Echilibrul dintre animale de companie și igiena casei se construiește din gesturi simple, repetate constant. Ele scad riscul celor mai multe infecții.

Spălatul mâinilor după joacă, după hrănire și după curățarea litierei sau a cuștii este regula de aur. Bolurile se spală zilnic, separat de vasele familiei, iar hrana se păstrează închisă. Culcușul animalului se spală săptămânal la temperatură ridicată, iar covoarele și canapelele se aspiră des.

  • spală-te pe mâini după orice contact cu animalul, litiera sau cușca
  • spală bolurile zilnic, cu burete separat de cel pentru vase
  • curăță litiera zilnic; femeile însărcinate evită această sarcină
  • spală culcușul și păturile animalului săptămânal
  • respectă programul de vaccinare și deparazitare stabilit de veterinar
  • nu lăsa bebelușii și copiii mici să se joace lângă boluri și litieră
  • păstrează dormitorul o zonă fără animale, mai ales dacă există alergii
ImunOcube

Cum ajută ImunOcube o casă cu animale de companie?

Potrivit producătorului, un aparat de purificare microbiologică este recomandat în casele cu animale de companie. ImunOcube este un aparat de purificare prin oxidare (ozon). Producătorul îl prezintă ca fiind bazat pe o tehnologie din industria spațială și recomandat de cosmonautul Dumitru Prunariu. Producătorul afirmă că sistemul este conceput să distrugă până la 99% dintre bacteriile și virusurile patogene din aer, apă și de pe suprafețe.

Potrivit producătorului, aparatul poate contribui la diminuarea microorganismelor din aerul și de pe textilele din încăpere și la neutralizarea mirosului animalelor de casă. Materialele producătorului descriu și tratarea blănii și a apei din acvariu. Nu am găsit însă dovezi independente pentru aceste utilizări, iar ozonul poate irita căile respiratorii, inclusiv la animale. Pentru purici, căpușe și paraziți rămân valabile produsele recomandate de veterinar.

Regula de siguranță este clară: ciclurile de purificare a aerului se pornesc numai în încăperi în care nu se află oameni și nici animale. Mută animalul în altă cameră și închide ușile și geamurile. Alege durata ciclului, de la 5 la 30 de minute, după mărimea camerei. După semnalul sonor, aerisește bine înainte ca animalul să revină. Pentru animale de companie și igiena casei, ImunOcube nu înlocuiește vaccinarea, deparazitarea și controalele la medicul veterinar.

  • potrivit producătorului, este conceput să distrugă până la 99% dintre bacteriile și virusurile patogene din aer, apă și de pe suprafețe
  • producătorul afirmă că poate contribui la neutralizarea mirosului animalelor de casă
  • nu se folosește direct pe animal fără acordul medicului veterinar
  • cicluri doar în camere goale, fără oameni și animale, urmate de aerisire

Află mai multe despre ImunOcube

Întrebări frecvente

Pot să țin pisica dacă sunt însărcinată?

Da, în majoritatea cazurilor, cu precauții. Riscul principal este toxoplasmoza în sarcină. Potrivit CDC, litiera se schimbă zilnic, ideal de altcineva. Dacă nu se poate, folosește mănuși de unică folosință și spală-te pe mâini. Ține pisica în casă, hrănește-o cu hrană comercială, evită carnea crudă și discută cu medicul despre testul de imunitate.

Cum se ia toxoplasmoza de la pisică?

Prin contactul cu excrementele unei pisici infectate, de regulă la curățarea litierei sau prin solul din grădină. Apoi parazitul ajunge în corp prin ducerea mâinilor la gură. Pisica se infectează vânând sau mâncând carne crudă. CDC arată că parazitul se ia frecvent și din carnea insuficient gătită și din legumele nespălate. Deci igiena bucătăriei contează la fel de mult.

Este obligatorie vaccinarea antirabică a câinelui în România?

Da. Vaccinul antirabic este obligatoriu anual pentru câini, pisici și dihori, potrivit Colegiului Medicilor Veterinari Ilfov. ANSVSA aplică măsuri coercitive dacă proprietarii refuză. Vaccinarea se face la medicul veterinar și se trece în carnetul de sănătate sau pașaportul animalului. Este și o protecție directă pentru familie.

Ce faci dacă te mușcă un câine sau o pisică?

Spală imediat rana cu multă apă și săpun câteva minute, apoi dezinfecteaz-o și acoper-o. Mergi la medic în aceeași zi, mai ales la mușcăturile profunde sau de la animale necunoscute ori nevaccinate. Medicul evaluează riscul de rabie și tetanos. Dacă apar roșeață care se extinde, febră sau ganglioni umflați, revino la medic.

Poate un bebeluș să doarmă în aceeași cameră cu pisica?

Este mai bine nu. Bebelușii au un sistem imunitar încă în dezvoltare și sunt mai vulnerabili la unele infecții. PetMD recomandă ca animalele să fie ținute departe de ei. Ține ușa camerei copilului închisă în timpul somnului și nu lăsa animalul în pătuț. Spală-te pe mâini după ce ai atins animalul și înainte de a lua copilul în brațe.

Sunt reptilele potrivite într-o casă cu copii mici?

CDC recomandă ca familiile cu copii mici să aleagă alt animal. Motivul: reptilele poartă frecvent Salmonella, chiar dacă par sănătoase. Copiii sub cinci ani nu ar trebui să atingă reptilele sau terariul, iar mâinile se spală după orice contact. Terariul se curăță departe de bucătărie.

Surse și lecturi suplimentare

  1. About Zoonotic Diseases · Centers for Disease Control and Prevention (CDC)
  2. About Toxoplasmosis · Centers for Disease Control and Prevention (CDC)
  3. About Bartonella Infection · Centers for Disease Control and Prevention (CDC)
  4. Reptiles and Amphibians – Healthy Pets · Centers for Disease Control and Prevention (CDC)
  5. Pet Allergy · Allergy UK
  6. The European Union One Health 2024 Zoonoses Report – plain language summary · EFSA
  7. People at Increased Risk for Toxoplasmosis · Centers for Disease Control and Prevention (CDC)
  8. Is It Safe to Sleep with Your Pet? · PetMD
  9. Obligatoriu pentru stăpânii de animale! E lege. Se dau amenzi de până la 2.400 de lei · Capital.ro

imunocube.ro este un site strict informativ: pe acest site nu se vând produse. Informațiile au caracter educativ, cele despre ImunOcube provin din materialele producătorului, iar conținutul nu reprezintă sfat medical.

Citește și