Alergii respiratorii: de la strănutul de primăvară la alergenii ascunși în casă
Alergii respiratorii are aproape fiecare familie. Un copil strănută toată primăvara, un părinte are nasul înfundat dimineața, un bunic are o tuse care nu trece. Ele apar atunci când sistemul imunitar tratează ca pe un dușman particule inofensive precum polenul, praful sau sporii de mucegai. Vestea bună? Odată ce afli ce te deranjează și unde se ascunde, poți reduce mult expunerea, mai ales în propria casă.

De ce apar alergii respiratorii și ce se întâmplă în organism?
Alergii respiratorii apar atunci când sistemul imunitar confundă particule inofensive – polen, acarieni, spori de mucegai, păr de animale – cu un pericol. La persoanele predispuse, primul contact declanșează producția de anticorpi IgE. La următoarea expunere, aceștia activează mastocitele. Ele eliberează histamină și provoacă inflamația din nas, ochi și bronhii.
Rezultatul se vede rapid: mucoasa nasului se umflă, glandele produc secreții abundente, ochii lăcrimează, iar căile respiratorii se îngustează. La un alergen banal, acest arsenal produce doar disconfort și, uneori, crize serioase.
Academia Europeană de Alergologie și Imunologie Clinică (EAACI) estimează că aproximativ 150 de milioane de europeni trăiesc cu o boală alergică cronică. În jur de 100 de milioane au rinită alergică, iar 70 de milioane au astm. Aproape jumătate dintre pacienți (45%) nu au primit încă un diagnostic. Alergii respiratorii precum rinita și astmul au devenit astfel printre cele mai frecvente boli cronice, mai ales în mediul urban.
Cum deosebești o alergie de o răceală?
O alergie respiratorie nu dă febră și nici dureri musculare. În schimb, provoacă mâncărimea ochilor și a nasului, strănut în rafale și secreții apoase. Răceala trece de obicei în 7–10 zile. Alergia durează cât durează expunerea – săptămâni sau luni – și revine în aceleași locuri ori anotimpuri. Alergia nu este contagioasă.
Alte simptome alergie respiratorie sunt nasul înfundat, mâncărimea cerului gurii, lăcrimarea și presiunea în frunte. Când inflamația coboară spre bronhii, apar tusea seacă și respirația șuierătoare. Pot urma senzația de apăsare în piept și lipsa de aer la efort.
Simptomele alergice apar în anumite locuri sau anotimpuri. De exemplu, în fiecare primăvară, la curățenie, în camera cu covor vechi sau în vizită la cineva cu pisică. Dacă simptomele tale revin cu regularitate, merită să le compari cu cele descrise în articolul despre răceala și gripa.
La copii, semnele pot fi mai discrete. Urmărește frecatul repetat al nasului în sus și cearcănele întunecate. La fel, respirația pe gură în timpul somnului, sforăitul sau oboseala la școală. Un copil care „răcește” lună de lună, fără febră, poate avea de fapt o alergie nediagnosticată.
- Febră și dureri musculare: posibile la răceală, absente la alergie
- Mâncărimea ochilor și a nasului: tipică pentru alergie, rară la răceală
- Durată: 7–10 zile la răceală; săptămâni sau luni la alergie, cât durează expunerea
- Contagiozitate: răceala se transmite de la om la om, alergia nu
| Semn | Alergie respiratorie | Răceală |
|---|---|---|
| Febră și dureri musculare | Absente | Posibile |
| Mâncărimea ochilor și a nasului | Tipică | Rară |
| Durată | Săptămâni sau luni, cât durează expunerea | 7–10 zile |
| Contagiozitate | Nu este contagioasă | Se transmite de la om la om |
Alergie la polen: când și de ce începe sezonul strănutului?
Sezonul alergiei la polen începe în martie, odată cu înflorirea arborilor, și ține până toamna. Datele vin dintr-o monitorizare de cinci ani făcută la Spitalul Colentina din București. Arborii (plop, chiparos, ulm) polenizează în martie, iar dudul în aprilie. Gramineele urmează în mai–iunie, iar ambrozia din august, cu o creștere bruscă în septembrie.
Alergie la polen este cunoscută popular drept „febra fânului”, deși nu are legătură cu febra. Vârful zilnic de ambrozie a ajuns la 231 de grăunți pe metru cub de aer, la începutul lui septembrie 2014. Potrivit unei alergoloage de la Spitalul „Victor Babeș” din Timișoara, citată de Digi24, peste 2,5 milioane de români au alergie la ambrozie. Medicația se începe, la recomandarea medicului, cu circa două săptămâni înainte de înflorire.
România este printre țările europene cele mai afectate de ambrozie. Autorii studiului estimează doar în București circa 8.000 de pacienți diagnosticați. Unul din cinci are și astm apărut recent. Concentrația de polen este mai mare în zilele calde, uscate și cu vânt. Ploaia „spală” temporar aerul. Furtunile, însă, pot sparge grăunții în particule mai mici, care ajung mai adânc în bronhii. Fenomenul se numește „astm de furtună”.
Polenul nu rămâne afară: intră pe ferestre deschise, pe haine, în păr și pe blana animalelor. Se depune pe canapea, pe perne și pe covoare, unde poate fi resuspendat în aer zile întregi. De aceea, în sezonul de vârf schimbă-ți hainele când vii acasă. Fă duș seara și aerisește în orele cu concentrații mai mici.
| Plante | Perioada de polenizare |
|---|---|
| Arbori (plop, chiparos, ulm) | Martie |
| Dud | Aprilie |
| Graminee | Mai–iunie |
| Ambrozie | Din august, cu vârf în septembrie |
Sursa: Monitorizare de cinci ani, Spitalul Colentina, București (PubMed Central, NIH)
Ce alergeni din casă provoacă alergii tot anul?
Dacă simptomele nu țin cont de anotimp, cauza se află probabil în interior. Alergeni din casă sunt, în principal, acarienii de praf și sporii de mucegai. Li se adaugă firele de păr și scuamele animalelor de companie, dar și resturile de gândaci. Ei se acumulează în textile, în colțuri greu accesibile și în aerul camerelor slab ventilate.
Alergie la acarieni este una dintre cele mai frecvente forme de alergie perenă. Acești gândăcei microscopici se hrănesc cu celulele moarte ale pielii și trăiesc în perne, saltele și plăpumi. Într-o singură saltea pot trăi până la 100.000 de acarieni. Nu acarienii vii provoacă reacția, ci excrementele și fragmentele lor, care plutesc în aer când scuturi patul. Despre ei găsești detalii în articolul despre acarieni și alergii.
Alergie la mucegai este adesea subestimată. Peste 70 de alergeni au fost identificați printre sporii și particulele mici de mucegai. Au dimensiuni de 0,3 microni și mai mici, așa că trec ușor prin majoritatea filtrelor de aer. Acolo unde există mucegai se înmulțesc repede și acarienii. Tusea sau strănutul care apar într-o anumită cameră pot trăda un mucegai ascuns vederii. Un ghid complet găsești la mucegaiul și sănătatea.
Alergie la păr de animale este declanșată de proteine din salivă, piele și urină. Ele se lipesc de blană și ajung în covoare, canapele și așternuturi. Inclusiv penajul păsărilor captive, insuficient oxigenat, poate adăposti floră patogenă și alergenă.
- Dormitorul: perne, saltele, plăpumi, draperii
- Sufrageria: canapele, covoare, jucării de pluș
- Baia și bucătăria: umezeală, condens, mucegai pe rosturi
- Aparatele de aer condiționat și filtrele neîntreținute
- Cușca, culcușul și bolurile animalelor de companie
Poate o alergie netratată să se transforme în astm?
Da, o rinită alergică netratată poate crește riscul de astm alergic. Nasul și bronhiile reacționează la aceiași alergeni. De aceea medicii vorbesc despre „o singură cale respiratorie”. Ghidurile internaționale ARIA recomandă tratarea lor împreună. Potrivit datelor citate de Spotmedia, între 10% și 40% dintre pacienții cu rinită alergică au și astm alergic.
Rinită alergică care durează ani de zile poate favoriza coborârea inflamației spre plămâni. Multe persoane cu astm au avut mai întâi, uneori din copilărie, o rinită. Astm alergic se manifestă prin episoade de tuse, mai ales noaptea sau dimineața devreme. Apar și respirație șuierătoare, senzație de sufocare și apăsare în piept. Crizele pot fi declanșate nu doar de alergeni, ci și de iritanți. Printre ei: fumul de țigară, vaporii de clor din duș sau din piscine și formaldehida din mobila nouă. La fel, parfumurile puternice și aerul rece.
Vestea bună vine din ghiduri. Tratamentul corect al rinitei și reducerea expunerii la alergeni pot scădea riscul de astm sau îi pot ameliora simptomele. De aceea, simptomele nazale persistente nu trebuie privite ca o simplă neplăcere, ci discutate cu medicul.
Ce analize se fac pentru alergii respiratorii?
Pentru o alergie respiratorie, medicul alergolog recomandă de obicei testele cutanate prick. În ele, pielea antebrațului este expusă la cantități mici de extracte alergenice. Altă variantă e dozarea anticorpilor IgE specifici din sânge. Pentru astm se adaugă spirometria, un test simplu care măsoară cât de bine circulă aerul prin bronhii. Diagnosticul se pune pe baza istoricului și a acestor teste.
Tratamentul are trei piloni. Primul este evitarea alergenului. Al doilea îl reprezintă medicamentele prescrise de medic: antihistaminicele, sprayurile nazale cu corticosteroizi, inhalatoarele pentru astm. Spălăturile nazale cu soluție salină pot ajuta suplimentar. Al treilea este imunoterapia specifică. Prin ea, organismul este „reeducat” treptat să tolereze alergenul. Pentru astmul declanșat de acarieni, EAACI recomandă la adulți tabletele sublinguale, ca adaos la tratamentul obișnuit. Scopul: mai puține crize și un control mai bun.
Automedicația pe termen lung, mai ales cu sprayuri decongestionante cu xilometazolină sau oximetazolină, poate face rău. Societatea Regală a Farmaciștilor din Marea Britanie amintește că, în acord cu NHS, ele nu trebuie folosite mai mult de șapte zile la rând. Altfel apare „rinita medicamentoasă”. Este o congestie de rebound care te face dependent de spray. Orice schemă de tratament se stabilește împreună cu medicul.
Alergii respiratorii în casă: cum reduci expunerea zi de zi?
Ca să reduci alergenii din casă, menține umiditatea între 30% și 50%, cum recomandă Allergy UK. Aerisește scurt și eficient și aspiră cu un aspirator cu filtru HEPA. Spală lenjeria la 60°C și renunță la obiectele care adună praf. Locuința este locul în care ai cel mai mare control asupra aerului pe care îl respiri.
Agenția americană pentru Protecția Mediului (EPA) amintește un lucru important. Mucegaiul poate irita ochii, nasul, gâtul și plămânii chiar și la persoanele fără alergii. Atenție însă la purificatoarele clasice cu cartușe. Într-un filtru neschimbat la timp se formează un strat de praf presat. În el se pot dezvolta bacterii, ciuperci și alergeni. Fluxul de aer al ventilatorului îi poate împrăștia înapoi în cameră și poate ridica praful de pe jos. Detalii găsești în articolul cum funcționează un purificator de aer.
- Folosește huse anti-acarieni pentru saltea și perne
- Spală lenjeria săptămânal, la cel puțin 60 °C, dacă materialul permite
- Ține animalele de companie departe de dormitor
- Elimină rapid orice infiltrație și urmă de mucegai
- În sezonul polenului, aerisește dimineața devreme sau după ploaie
- Nu fuma în casă și evită odorizantele și spray-urile parfumate
Cum te poate ajuta ImunOcube când suferi de alergii?
Potrivit materialelor de prezentare, ImunOcube este recomandat în special persoanelor alergice și celor cu astm. Producătorul afirmă că sistemul este conceput să reducă particulele alergene. Este gândit să acționeze asupra bacteriilor, virușilor, ciupercilor și mucegaiurilor de interior. La fel, asupra acarienilor, ploșnițelor și moliilor. Conform datelor tehnice, aerul tratat pătrunde și în dulapuri, lenjerie, saltele și perne. Pentru haine, lenjerie, prosoape, perne și plăpumi, producătorul descrie o procedură în pungă închisă, cu un ciclu de 10 minute. Ea poate contribui la îndepărtarea acarienilor și a resturilor alergene de detergenți.
Aparatul nu are motoare și ventilatoare, deci nu creează curenți și nu ridică praful de pe jos. Nu folosește cartușe filtrante, așa că nu acumulează mizerie în interior. Potrivit producătorului, tehnologia de purificare moleculară prin oxidare provine din industria spațială și este recomandată de cosmonautul Dumitru Prunariu. Materialele ImunOcube menționează și posibile efecte antialergice și de alinare a iritațiilor respiratorii, atribuite ozonoterapiei. Ele nu înlocuiesc tratamentul stabilit de medic.
Important: în timpul funcționării aparatului nu trebuie să fie prezenți oameni sau animale. Asta contează mai ales pentru persoanele cu astm, bolnavii pulmonari, femeile însărcinate și bebelușii. Ciclul se face în camera goală. Încăperea se folosește din nou doar după aerisire, într-un aer cu mai puțini alergeni.
- Pornește ciclul în dormitor ziua, cu geamurile și ușile închise, fără oameni sau animale în încăpere
- Alege durata după suprafață: 10–15 minute pentru 15–30 m², 15–20 de minute pentru 30–60 m²
- După semnalul sonor, aerisește camera înainte de a te întoarce
- Pentru dulapuri cu haine, aparatul se poate introduce într-un dulap închis
- Nu inspira niciodată aer direct din orificiul de lucru al aparatului
Aplicații practice, pas cu pas
Cum igienizezi hăinuțele și jucăriile copiilor: ghid practic, pas cu pas →Întrebări frecvente
Alergia dă febră?
Nu. Alergia respiratorie nu provoacă febră, chiar dacă denumirea populară „febra fânului” sugerează contrariul. Nu știi sigur dacă e alergie sau răceală? Temperatura, durerile musculare și starea generală proastă indică mai degrabă o viroză. Febra apărută pe fondul unei alergii poate semnala o complicație, de exemplu o sinuzită, și merită discutată cu medicul.
Când începe și când se termină sezonul ambroziei în România?
Polenul de ambrozie apare de obicei din august și crește brusc în septembrie. Scade spre mijlocul toamnei, odată cu răcirea vremii. Monitorizarea de cinci ani făcută la București a înregistrat vârful zilnic la începutul lui septembrie. În aceste săptămâni, aerisește dimineața devreme sau după ploaie și discută cu medicul despre medicația începută din timp.
Antihistaminicele dau somnolență?
Antihistaminicele de generația întâi pot da somnolență și pot încetini reacțiile. De aceea nu se asociază cu șofatul sau cu alcoolul. Cele de generația a doua, folosite azi mai des în alergii respiratorii, au un efect sedativ mult mai redus. Există și antihistaminice fără rețetă, dar alegerea și durata tratamentului se discută cu farmacistul sau cu medicul.
Când trebuie să merg la alergolog?
Merită să mergi la alergolog dacă simptomele durează mai mult de două săptămâni sau revin în fiecare sezon. La fel dacă îți tulbură somnul sau nu se ameliorează cu măsurile obișnuite. Tusea persistentă, respirația șuierătoare sau lipsa de aer cer un consult rapid. Umflarea buzelor, a limbii ori a gâtului este o urgență medicală: sună imediat la 112.
Ce antialergice se pot lua în sarcină?
În sarcină, niciun antialergic nu se ia din proprie inițiativă. Alegerea o face medicul, care cântărește beneficiile și riscurile pentru mamă și copil. Primul pas rămâne reducerea expunerii la alergeni, iar spălăturile nazale cu soluție salină sunt, de regulă, o opțiune blândă. Astmul nu trebuie lăsat netratat în sarcină, așa că discută din timp cu medicul.
De ce sunt alergiile tot mai frecvente și mai severe?
Cercetătorii leagă creșterea alergiilor de mai mulți factori. Primul este predispoziția genetică. Urmează poluarea aerului, care irită căile respiratorii, și traiul aproape exclusiv în interior. Contează și schimbările climatice, care prelungesc sezonul polenului. EAACI estimează că aproximativ 150 de milioane de europeni au o boală alergică cronică. Aproape jumătate dintre pacienți nu au primit încă un diagnostic.
Surse și lecturi suplimentare
- EAACI celebrates 60 years of influencing policy and medical practice (date EAACI despre alergiile în Europa) · European Medical Journal / EAACI
- Five-Year Data on Pollen Monitoring, Distribution and Health Impact of Allergenic Plants in Bucharest and the Southeastern Region of Romania · PubMed Central (NIH)
- Risks of nasal decongestant spray overuse need to be made clearer, says RPS · The Pharmaceutical Journal (Royal Pharmaceutical Society)
- EAACI Guidelines on Allergen Immunotherapy: House dust mite-driven allergic asthma · European Academy of Allergy and Clinical Immunology (EAACI)
- House Dust Mite Allergy · Allergy UK
- A Brief Guide to Mold, Moisture and Your Home · U.S. Environmental Protection Agency (EPA)
- Peste 2,5 milioane de români sunt alergici la ambrozie. Sfatul medicului dacă suferi de alergie · Digi24
- De la alergie la astm e doar un pas: despre imunoterapie, cu prof. dr. Carmen Panaitescu, președintele Societății Române de Alergologie · Spotmedia
imunocube.ro este un site strict informativ: pe acest site nu se vând produse. Informațiile au caracter educativ, cele despre ImunOcube provin din materialele producătorului, iar conținutul nu reprezintă sfat medical.


