Aerul, apa și alimentele: de ce poluarea îți afectează direct sănătatea
Pentru a se menține în viață, organismul nostru are nevoie de trei elemente principale: aer, apă și alimente. Cât mai PURE. Cât mai ECO. Cât mai BIO. Dar, din ce în ce mai frecvent, respirăm aer poluat, bem apă contaminată și consumăm alimente toxice.
Capitolul complet

Aerul
Este elementul principal pentru menținerea vieții. Fără aer, organismul moare în câteva minute. Un adult respiră zilnic peste 10.000 de litri de aer, așa că fiecare poluant contează.
Citește articolul →
Apa
Apa este sursa principală de viață a tuturor ființelor vii. Organismul uman conține apă în proporție de aproximativ 60–70%, iar calitatea ei se reflectă în fiecare celulă.
Citește articolul →
Alimentele
Organismul nostru obține energie din cinci surse principale: grăsimi, carbohidrați, proteine, vitamine și minerale. Când hrana este contaminată, odată cu energia primim și toxine.
Citește articolul →Problema poluării aerului
Aerul este elementul principal pentru menținerea vieții. Fără aer, organismul moare. Când oxigenul devine insuficient, organismul este pus sub stres, ceea ce poate slăbi imunitatea și crește riscul de îmbolnăvire.
Din păcate, aerul pe care îl respirăm este atât de poluat, încât în unele orașe normele maxime admise sunt depășite de câteva ori. Poluarea aerului nu înseamnă doar fumul vizibil de la coșuri sau norul cenușiu de deasupra orașului în zilele fără vânt; cele mai periculoase sunt particulele invizibile, de ordinul micronilor, care plutesc ore întregi în aer și trec ușor prin nas și prin gât.
Inhalarea continuă a unui aer poluat cu substanțe nocive de natură chimică – metale grele, compuși ai fumului și ai smogului sau spori de mucegai – este asociată, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), cu un risc crescut de îmbolnăvire. Iar poluarea nu rămâne afară: o parte importantă intră în casă pe geam, pe haine și pe încălțăminte, unde se adaugă poluanților de interior, cum sunt formaldehida din mobilă, vaporii produselor de curățenie sau fumul de țigară. Despre acest subiect poți citi în articolul despre poluarea aerului din locuință.


Numeroase studii asociază expunerea continuă, zilnică, la poluanți atmosferici cu un risc crescut de boli cronice, precum:
- disendocrinopatia și distonia neurovegetativă
- distonia psihică
- afecțiunile respiratorii
- BPOC (bronhopneumopatia obstructivă cronică)
- alergiile
- astmul bronșic
- emfizemul
- patologiile cardiovasculare și endocrine
- unele tumori maligne (în special cancerul pulmonar)
Potrivit estimărilor OMS, poluarea aerului exterior cu microparticule nocive este asociată cu milioane de decese premature în fiecare an (aproximativ 4,2 milioane în 2019). Aceste particule minuscule, prin intermediul aerului respirat, pătrund adânc în plămâni și sunt asociate cu diferite afecțiuni respiratorii, neurohormonale, cardiovasculare și canceroase.
Potrivit Agenției Internaționale pentru Cercetarea Cancerului (IARC), organism specializat al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), există dovezi suficiente că expunerea la poluarea aerului exterior cauzează cancer pulmonar, precum și o asociere cu un risc crescut de cancer al vezicii urinare. Din 2013, IARC include poluarea aerului în categoria factorilor cancerigeni pentru om (Grupa 1), aceeași categorie cu azbestul și fumul de tutun.
Sursele de poluare a aerului sunt multiple, cele principale fiind:
- gazele de eșapament ale automobilelor
- gazele și praful produse de diferite întreprinderi
- microparticulele de metale grele
- compușii rezultați din putrezirea gunoaielor
- substanțele nocive din locuințe (formaldehida, mucegaiul, praful etc.)
Smogul electromagnetic și echilibrul ionilor
Mediile aglomerate cu aparatură electronică sunt un alt mare pericol pentru sănătatea umană. Aparatele electronice generează câmpuri electromagnetice și, potrivit unor autori, cresc în aer proporția ionilor pozitivi (+), considerați nefavorabili sănătății. Gândește-te la un birou cu zeci de calculatoare, imprimante și ecrane, sau la propriul dormitor, în care telefonul, routerul, televizorul și încărcătoarele funcționează toată noaptea. Acest „cocktail” invizibil este numit adesea smog electromagnetic.
Unii autori susțin că numărul mare de ioni pozitivi din aer ar supraexcita organismul și i-ar scădea pH-ul spre acid, cu posibile modificări în componența plasmei și în echilibrul hidro-mineral și, în consecință, cu diverse tulburări enzimatice, neurohormonale, metabolice, circulatorii etc. Dovezile științifice în acest sens sunt însă limitate. Unele persoane pun pe seama acestui factor oboseala fără motiv aparent, iritabilitatea, durerile de cap și somnul neodihnitor, deși acestea pot avea multe alte cauze, inclusiv stresul.
În schimb, ionii negativi (-), care se găsesc în aerul curat de munte, în pădure sau pe malul mării, sunt asociați cu o acțiune pozitivă asupra organismului; potrivit adepților ionoterapiei, contribuie la creșterea pH-ului, calmează corpul și creează un mediu benefic, alcalin. Este motivul pentru care după o plimbare prin pădure sau după o ploaie cu descărcări electrice te simți mai odihnit și respiri mai ușor.
Mai multe despre acest subiect afli în articolele despre smogul electromagnetic și despre ionii negativi din aer.

Problema apei poluate
Apa este sursa principală de viață a tuturor ființelor vii. Organismul uman conține apă în proporție de aproximativ 60–70%. Când cantitatea de apă din corp scade cu aproximativ 10%, pot apărea manifestări anormale serioase, iar deshidratarea cronică este asociată, potrivit unor autori, și cu accelerarea proceselor de îmbătrânire.
Deficitul de apă poate duce la anomalii la nivel celular, la îngroșarea sângelui, la probleme cu rinichii, ficatul și pielea, la dereglări ale sistemului cardiovascular, endocrin sau gastrointestinal. Rolul apei în organism este enorm: transportă nutrienții, elimină toxinele, reglează temperatura corpului și menține elasticitatea țesuturilor. Detalii găsești în articolul despre rolul apei în organism.
Sănătatea depinde în mod direct de cantitatea de apă consumată, dar mai mult decât atât este influențată de calitatea acesteia. Din nefericire, apa potabilă de la robinet, deși a trecut prin sisteme de filtrare, poate conține, în funcție de starea conductelor și a instalațiilor, numeroase particule nocive de natură organică și chimică.


Cauzele poluării apei sunt multiple, principalele fiind:
- insecticidele, pesticidele și îngrășămintele din sectorul agricol
- excrețiile animalelor
- detergenții chimici
- apa reziduală menajeră
- diferite industrii chimice
- gunoaiele din orașe și poluarea secundară cu diferite deșeuri
- sistemele de canalizare defecte etc.
Conștienți de existența acestui pericol, oamenii adoptă diferite soluții: fierberea apei, consumul apei plate, utilizarea sistemelor de filtrare etc. Fierberea omoară o parte din microbi, dar concentrează sărurile și nu elimină metalele grele sau reziduurile de pesticide.
Din păcate, nici apa plată din magazine nu este întotdeauna perfect pură. Unele ape de masă sunt tratate înainte de îmbuteliere, iar din recipientele de plastic pot migra anumite substanțe nocive, mai ales când sticlele stau la soare sau la căldură.
Clorinarea este metoda cel mai des utilizată în lume pentru dezinfecția apei, iar potrivit OMS beneficiile ei în prevenirea bolilor transmise prin apă depășesc cu mult riscurile. Totuși, clorul și produsele secundare ale clorinării pot avea efecte nedorite asupra organismului uman: pot irita căile respiratorii, ochii și pielea și, la expuneri ridicate, pot afecta tractul gastrointestinal.
Consumul zilnic de apă poluată este asociat cu un risc crescut de boli de piele și de rinichi și poate contribui la apariția acneei, la căderea părului, la artrită, neuropatie, boli gastrointestinale, cardiovasculare și endocrine. Dacă locuiești la țară, citește și ghidul despre apa de fântână, iar pentru orașe articolul despre calitatea apei de la robinet.
Problema alimentelor injectate
Organismul nostru nu se poate menține în viață fără aer și apă. Energia vitală o obține însă din cinci surse principale: proteine, carbohidrați, grăsimi, vitamine și minerale.
Auzim vorbindu-se tot mai des de hrana ecologică. Dar câte dintre produsele din magazine sunt cu adevărat ecologice, naturale? Pentru a mări producția și a lupta cu dăunătorii, mulți agricultori și crescători de animale folosesc insecticide, pesticide, îngrășăminte, antibiotice, amestecuri modificate genetic și, în unele țări din afara UE, hormoni artificiali de creștere (în UE, aceștia sunt interziși la animalele de fermă din 1981). La acestea se adaugă aditivii alimentari (E-urile), conservanții, coloranții și potențiatorii de gust din produsele procesate.
Odată cu alimentele, consumăm și aceste substanțe nocive, pătrunse în structura hranei, care nu pot fi eliminate nici prin simpla spălare, nici prin fierbere. Reziduurile de hormoni artificiali de creștere și de antibiotice, metalele grele și paraziții pot ajunge în organismul uman – metalele grele, prin acumulare în timp –, iar expunerea repetată este asociată cu un risc mai mare de îmbolnăvire, inclusiv de unele tumori. Cât despre organismele modificate genetic, cele autorizate în UE sunt evaluate de Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) înainte de a ajunge pe piață.
Explicații detaliate găsești în articolele despre antibioticele din alimente, aditivii alimentari E-uri și pesticidele din fructe și legume.



Potrivit OMS, aproximativ un sfert din decesele la nivel global sunt legate de factori de mediu care pot fi modificați, așa că APA, AERUL și ALIMENTELE PURE reprezintă baza vieții sănătoase! Copiii sunt cei mai expuși, pentru că respiră mai repede, beau și mănâncă mai mult raportat la greutatea corpului, iar organismul lor este încă în formare – subiect tratat pe larg în articolul despre poluarea și sănătatea copiilor.
Vrei să afli mai multe?
Detaliile tehnice și informațiile oficiale despre aparat le găsești pe site-ul ImunOcube.
imunocube.ro este un site strict informativ: pe acest site nu se vând produse. Informațiile au caracter educativ, cele despre ImunOcube provin din materialele producătorului, iar conținutul nu reprezintă sfat medical.